Reconstruim Planșeul Unirii și oprim tragedia înainte de a se întâmpla.
„Oprim tragedia înainte de a se întâmpla” nu este un simplu slogan, ci un răspuns necesar la o realitate pe care nu ne-o dorim. Din păcate, accidente și mari tragedii se produc în toată lumea, dar obligația pe care o avem este aceea de a preveni și a face tot posibilul pentru a evita producerea acestora.
De ce acționăm la Planșeul Unirii?
Pentru că este vechi de aproape 100 de ani;
Pentru că are grinzi fisurate și armături corodate sau rupte pe alocuri;
Pentru că prezintă infiltrații în placa de beton;
Pentru că prezintă defecte majore de execuție;
Pentru că este încadrat în starea tehnică IV (nesatisfăcător) din V posibil.
PENTRU CĂ SE POATE PRĂBUȘI ORICAND!
Planșeul Unirii trebuie reconstruit de la zero. Acesta este un fapt. Este opinia experților și a studiilor pe care le-am realizat. Mai exact, placa de beton existentă, veche de aproape 1 secol și cu grave deteriorări structurale, trebuie înlocuită cu una nouă, care să facă față noilor cerințe de trafic și fiabilitate, dar și capacității de tranzit a debitelor de apă de pe râul Dâmbovița. Noua structură ar avea o durată de viață de aproximativ 100 de ani.
Finanțarea proiectului este asigurată de Guvernul României, care a alocat suma de aproximativ 800 de milioane de lei pentru refacerea Planșeului Unirii, un obiectiv de infrastructură de importanță strategică pentru București.
Reconstruirea totală a Planșeului Unirii va dura 33 de luni, după cum urmează: 9 luni pentru proiectul tehnic și 24 de luni pentru lucrările efective de refacere, care vor începe în prima jumătate a anului 2025.
Specialiștii, împreună cu constructorii, vor întocmi Planul de Management al Traficului, care va permite desfășurarea traficului și a activităților din zona Unirii într-un cadru optim.
Planșeul Unirii a fost gândit ca un pod peste Dâmbovița, lucrările de construcție începând în 1934, pe finalul mandatului primarului Dem. I. Dobrescu. Lucrările au fost continuate de primarul Alexandru G. Donescu care a extins proiectul prin amenajarea urbanistică a malurilor Dâmboviței și le-a inclus în Planul Director de Sistematizare al Capitalei de la acea vreme, care prevedea organizarea și modernizarea întregului oraș.
Planșeul a fost proiectat pe structură din beton armat după model german și include cele 2 poduri boltite (Podul Coșbuc și podul Șerban Vodă). Planșeul Unirii a fost dat în folosință la 15 octombrie 1935. Mergând mai departe în istoria Bucureștiului, în anii ‘80, s-a realizat construcția Magistralei II a metroului, iar o parte a planșeului a fost demolată și refăcută.
De aproape 90 de ani, bătrânul Planșeu Unirii susține întreaga infrastructură din Piața Unirii și are nevoie urgentă de consolidare.
FAZA 1
Hanul lui Manuc - jumătate din Parcul Unirii și lucrări la Pasajul Unirii
FAZA 2
Planșeul central din zona parcului și lucrări la Pasajul Unirii
FAZA 3
Planșeu din zona fântânilor și lucrări la Pasajul Unirii
Proces: desfacerea planșeului - înlăturarea grinzilor existente - montarea noilor grinzi și piloni de susținere - finalizare etapă
Consolidarea Pasajului Unirii, încadrat, de asemenea, tot în clasa tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci posibile. Structura de rezistență a pasajului se va realiza prin cămășuirea și armarea pereților existenți.
Fântânile de la Unirii vor fi remontate și readuse în starea inițială. În devizul general al proiectului, specialiștii au cuprins sume pentru lucrările de desfacere a fântânilor și, ulterior, pentru aducerea lor la starea inițială.
Râul Dâmbovița va fi protejat. Proiectanții au în vedere varianta unor conducte care să preia debitul de apă al râului sau varianta unor așa baraje provizorii care se folosesc în amonte pe cursul unei ape, pentru a seca terenul pe care urmează să se facă lucrări.
Întreaga zonă de suprafață din Piața Unirii va fi reamenajată peisagistic, cu spații verzi, piațete, zone pietonale și alte soluții inovative. Acestea vor transforma arealul într-un reper urban pentru București, atractiv atât din punct de vedere social cât și turistic.
Parcul Unirii va fi readus la starea inițială la finalul lucrărilor. În timpul lucrărilor, arborii din zona Unirii vor fi relocați, urmând ca întregul spațiu verde, cu arbori și alt tip de vegetație, să fie refăcut/readus la starea inițală, la finalizarea proiectului.
Vă asigurăm că acționăm responsabil și în beneficiul tuturor bucureștenilor.
Planșeul Unirii a fost gândit ca un pod peste Dâmbovița, lucrările de construcție începând în 1934, pe finalul mandatului primarului Dem. I. Dobrescu. Lucrările au fost continuate de primarul Alexandru G.
Planșeul Unirii a fost gândit ca un pod peste Dâmbovița, lucrările de construcție începând în 1934, pe finalul mandatului primarului Dem. I. Dobrescu. Lucrările au fost continuate de primarul Alexandru G.
Vă asigurăm că acționăm responsabil și în beneficiul tuturor bucureștenilor.
COPYRIGHT
